AIRBUFO FORSPIRO 160mcg/4.5mcg

AIRBUFO FORSPIRO 160mcg/4.5mcg

  • Produsul este La comanda
  • Producator: Sandoz
64,01 lei
  • Primesti 1 punct de fidelitate
Acest medicament se elibereaza numai in farmacie pe baza de prescriptie medicala. Va multumim.

Doriti sa aflati mai multe informatii despre acest produs ? Va stam la dispozitie la:

Telefoane farmacie : Vodafone 0727.515.368
Orange Cosmote

Cumpara de minim 299 lei din farmacia online eFarma si beneficiezi de transport gratuit!

AIRBUFO FORSPIRO 160mcg/4.5mcg

Prospect

1 AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 10917/2018/01-02-03-04-05 Anexa 2 Rezumatul caracteristicilor produsului REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI 1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI Airbufo Forspiro 160 micrograme/4,5 micrograme pulbere de inhalat unidoză 2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ Fiecare doză administrată (doza inhalată) conţine budesonidă 160 micrograme şi fumarat de formoterol dihidrat 4,5 micrograme. Fiecare doză măsurată (pulbere de inhalat unidoză conținută într-un blister) conține budesonidă 194,7 micrograme şi fumarat de formoterol dihidrat 6,1 micrograme. Excipient(ţi) cu efect cunoscut: Lactoză monohidrat: 5,4 mg pe doză măsurată și 4,4 mg pe doză administrată. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1. 3. FORMA FARMACEUTICĂ Pulbere de inhalat unidoză. Pulbere de culoare albă pană la aproape albă sau slab gălbuie fără aglomerări. 4. DATE CLINICE 4.1 Indicaţii terapeutice Astm bronşic Airbufo Forspiro este indicat la adulţi și adolescenți (cu vârsta de 12 ani şi mai mult) pentru tratamentul cronic al astmului bronşic, în cazurile în care este adecvată utilizarea unei asocieri (corticosteroid şi agonist β2-adrenergic cu durată lungă de acţiune, inhalatori): - la pacienţii care nu sunt controlaţi în mod adecvat cu corticosteroizi inhalatori şi cu agonişti β2- adrenergici inhalatori cu durată scurtă de acţiune sau - la pacienţii care sunt deja controlaţi adecvat prin utilizarea atât a corticosteroizilor inhalatori, cât şi a agoniştilor β2-adrenergici inhalatori cu durată lungă de acţiune. Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) Airbufo Forspiro este indicat la adulţi, cu vârsta de 18 ani şi mai mult, pentru tratamentul simptomatic al pacienţilor care prezintă BPOC cu volum expirator forţat în 1 secundă (VEF1) < 70% din valoarea normală prezisă şi antecedente de exacerbări în pofida terapiei obişnuite cu bronhodilatatoare cu durată lungă de acţiune (vezi pct. 4.4). 4.2 Doze şi mod de administrare Mod de administrare: administrare inhalatorie. 2 Doze Astm bronşic Airbufo Forspiro nu este recomandat în tratamentul iniţial al astmului bronşic. Dozajul fiecărui component de Airbufo Forspiro este individualizat şi trebuie ajustat în funcţie de severitatea afecţiunii. Acest aspect trebuie luat în considerare nu numai la iniţierea tratamentului cu medicamente combinate, ci şi în cazul ajustării dozelor de întreţinere. Dacă un anumit pacient necesită o combinaţie a dozelor diferită de cea disponibilă în medicamentul combinat inhalator, trebuie prescrise dozele corespunzătoare de agonişti β2-adrenergici şi/sau corticosteroizi în medicamente inhalatorii separate. Doza trebuie ajustată până la cea mai mică doză care menţine un control eficace al simptomelor. Pacienţii trebuie reevaluaţi cu regularitate de către medic, astfel încât dozajul de budesonide/formoterol să rămână optim. Când se ajunge la menţinerea de lungă durată a controlului simptomelor cu cea mai mică doză recomandată de medicament, se poate trece la pasul următor care include un test de utilizare a unui corticosteroid inhalator în monoterapie. Atunci când este necesară reducerea dozei până la o concentraţie mai mică sau este necesară prescierea unei doze mai mari decât cea disponibilă pentru Airbufo Forspiro, este necesară trecerea la o combinaţie alternativă cu doză fixă de budesonidă şi fumarat de formoterol care conţine o doză mai mică sau mai mare de corticosteroid inhalator. Pentru Airbufo Forspiro există două abordări terapeutice: A. Terapia de întreţinere cu Airbufo Forspiro: Airbufo Forspiro se administrează periodic, ca tratament de întreţinere, care se poate asocia, la nevoie cu un bronhodilatator cu durată scurtă de acţiune. B. Terapia de întreţinere cu Airbufo Forspiro şi de ameliorare a simptomelor: Airbufo Forspiro se administrează periodic, ca tratament de întreţinere şi, la nevoie, pentru controlul simptomatologiei. A. Terapia de întreţinere cu Airbufo Forspiro Pacienţii trebuie sfătuiţi să aibă mereu la îndemână un inhalator bronhodilatator cu durată scurtă de acţiune pentru a-l utiliza în situaţiile de urgenţă. Doze recomandate: Adulţi (cu vârsta de 18 ani şi mai mult): 1-2 inhalaţii, de două ori pe zi. Unii pacienţi pot necesita până la maximum 4 inhalaţii, de două ori pe zi. Adolescenți (12 – 17 ani): 1-2 inhalaţii, de două ori pe zi. În practica uzuală, în cazul realizării unui control adecvat al simptomelor prin schema de administrare de două ori pe zi, scăderea treptată a dozei până la doza minimă eficace ar putea include administrarea Airbufo Forspiro, o dată pe zi, dacă în opinia medicului, un bronhodilatator cu durată lungă de acţiune în combinație cu un corticosteroid inhalator ar fi necesar pentru menţinerea controlului. O creştere a frecvenţei de utilizare a unui bronhodilatator cu durată scurtă de acţiune, indică o agravare a bolii şi necesită o reevaluare a terapiei astmului bronşic. Copii sub 12 ani: Deoarece nu sunt date disponibile, Airbufo Forspiro nu este recomandat pentru utilizare la copiii sub 12 ani. B. Terapia de întreţinere cu Airbufo Forspiro şi de ameliorare a simptomelor Pacienţii primesc o doză zilnică de întreţinere de Airbufo Forspiro şi în plus, pot lua Airbufo Forspiro la nevoie, în funcţie de simptomatologie. Pacienţii trebuie sfătuiţi să aibă mereu la îndemână Airbufo 3 Forspiro pentru a-l utiliza în situaţiile de urgenţă. Terapia de întreţinere cu Airbufo Forspiro şi de ameliorare a simptomelor trebuie luată în considerare, în special, în cazul pacienţilor cu:  astm bronşic care nu poate fi controlat în mod adecvat şi care necesită frecvent un inhalator de salvare  antecedente de exacerbări ale astmului bronşic care au necesitat intervenţie medicală. Este necesară monitorizarea atentă a reacţiilor adverse dependente de doză la pacienţii care utilizează un număr mare de doze inhalatorii de Airbufo Forspiro, la nevoie. Doze recomandate: Adulţi și adolescenți (cu vârsta de 12 ani şi mai mult): Doza de întreţinere recomandată este de 2 inhalaţii pe zi, administrate fie una dimineaţa şi una seara, fie ambele inhalaţii dimineaţa sau ambele seara. Pentru unii pacienţi, o doză de întreţinere de 2 inhalaţii, de două ori pe zi, poate fi suficientă. Pacienții trebuie să îşi administreze o inhalaţie suplimentară, la nevoie, în funcţie de simptomatologie. Dacă simptomele persistă după câteva minute, trebuie administrată încă o inhalaţie. Nu trebuie administrate mai mult de 6 inhalaţii pentru o criză. O doză zilnică totală mai mare de 8 inhalaţii nu este necesară în mod normal; cu toate acestea, se pot administra doze zilnice totale de până la 12 inhalaţii, dar pentru o perioadă scurtă de timp. Pacienţii care îşi administrează mai mult de 8 inhalaţii pe zi sunt sfătuiţi să se adreseze neapărat medicului. Ei trebuie reevaluaţi şi terapia lor de întreţinere trebuie reconsiderată. Copii sub 12 ani: Airbufo Forspiro nu este recomandat la copii pentru terapia de întreţinere şi de ameliorare a simptomelor. Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) Doze recomandate: Adulţi: 2 inhalaţii, de două ori pe zi. Informații generale Grupe speciale de pacienţi: Nu există cerinţe speciale de dozaj pentru pacienţii vârstnici. Nu există date disponibile cu privire la utilizarea Airbufo Forspiro la pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală. Întrucât mecanismul principal de eliminare al budesonidei şi formoterolului este metabolizarea hepatică, o expunere crescută poate fi de aşteptat în cazul pacienţilor cu ciroză hepatică severă. Mod de administrare Instrucţiuni de utilizare: Pacienților trebuie să li se arate cum să utilizeze inhalatorul Forspiro iar utilizarea corectă trebuie verificată periodic. Dispozitivul pentru inhalare conţine 60 de doze de medicament sub formă de pulbere, ambalat în folie dispusă în spirală. Acesta are un dispozitiv de măsurare a dozei care arată câte doze mai sunt disponibile şi numără de la 60 la 0. Când ajungeţi la ultimele 10 doze, numerele vor apare pe un fond roşu. Dispozitivul pentru inhalare nu este reîncărcabil – vă rugăm să aruncaţi dispozitivul pentru inhalare când este gol şi să îl înlocuiţi cu unul nou. 4 Înainte de a utiliza dispozitivul pentru inhalare  Clapeta transparentă a cămăruței laterale trebuie sa fie deschisă.  Folia de la nivelul cămăruței laterale trebuie îndepărtată prin tragerea completă a acesteia în sens invers zimților de la acest nivel, așa cum este prezentat mai jos. Folia nu trebuie împinsă sau forțată.  Clapeta cămăruței laterale trebuie închisă și folia folosită trebuie îndepărtată. Important În timp ce dispozitivul pentru inhalare este utilizat, cămăruța laterală se va umple treptat cu folia folosită. Folia cu dungi negre nu conține medicament. Eventual secțiunile numerotate ale foliei se vor vedea la nivelul cămăruței laterale. Nu trebuie sa fie mai mult de 2 sectoare de folie la nivelul cămăruței laterale deoarece acest lucru poate bloca dispozitivul pentru inhalare. Folia trebuie îndepărtată cu grijă așa cum este prezentat mai sus și aruncată conform reglementărilor locale. Utilizarea dispozitivului de inhalare Dispozitivul pentru inhalare trebuie ținut în mână așa cum se observă în imagine. 1. Deschiderea Capac de protecție Cameră laterală: Folia se adună aici pentru îndepărtare Mâner alb: Utilizați acest mâner cand sunteți gata să utilizați o doză Aerul intră pe fiecare parte a piesei bucale Dispozitiv de numărare a dozei: Când îndepărtați capacul de protecție puteți verifica câte doze mai sunt disponibile 5  Capacul de protecție trebuie deschise orientat în jos pentru a expune piesa bucală.  Indicatorul pentru doze trebuie verificat pentru a vedea câte doze mai sunt disponibile. 2. Pregătirea dozei  Capătul manetei albe trebuie ridicat. Camera laterală trebuie închisă. Atenție: Maneta albă trebuie manevrată numai când pacientul este gata să inhaleze o doză de medicament. Dacă pacientul se joacă cu maneta albă, va pierde doze.  Deschidere: Maneta albă trebuie mișcată complet până se aude un clic. Această acțiune deplasează o doză nouă în poziție, cu numărul expus la capăt. Clic Deschideți 6  Închidere: Maneta albă trebuie închisă complet, aceasta fiind introdusă cu un clic în poziţia sa originală. Acum inhalerul este pregătit pentru utilizare imediată. 3. Inhalarea dozei  La depărtare de piesa bucală pentru inhalat, pacientul trebuie sa expire cât de mult este posibil. Nu trebuie niciodată să expire direct în inhalator deoarece acest lucru poate afecta doza.  Inhalatorul trebuie ținut cu capacul de protecţie în jos.  Buzele trebuie strânse ferm în jurul piesei bucale.  Pacientul trebuie să inspire constant şi adânc prin inhaler, nu pe nas.  Inhalatorul trebuie îndepărtat din gură şi ţineţi-vă respiraţia pentru 5-10 secunde sau cât timp este posibil fără a determina disconfort.  Pacientul trebuie apoi să expire încet, dar nu în inhalator.  Capacul protector trebuie închis peste piesa bucală.  Gura trebuie clătită cu apă, care trebuie scuipată. Aceasta poate ajuta la prevenirea apariţiei infecţiilor fungice la nivelul gurii şi a apariției răguşelii. Curăţare  Partea exterioară a piesei bucale se șterge cu un şerveţel curat, uscat dacă este nevoie.  Inhalatorul nu trebuie demontat pentru curăţare sau pentru alte motive!  Părţile inhalatorului nu trebuie curățate cu apă sau cu şerveţele umede deoarece pot fi afectate dozele!  Nu trebuie introduse niciodată un ac sau alte obiecte ascuţite în piesa bucală sau în alte părţi, deoarece aceasta poate distruge inhalerul! 4.3 Contraindicaţii Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1. 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare Se recomandă ca dozele să fie scăzute progresiv în cazul întreruperii tratamentului și nu trebuie oprit Clic Închideți Nu blocați intrarea aerului 7 brusc. Dacă tratamentul este considerat ineficace de către pacienţi sau implică depăşirea dozei maxime de Airbufo Forspiro, trebuie informat medicul (vezi pct. 4.2). Deteriorarea bruscă şi progresivă a controlului astmului bronşic sau al BPOC poate pune viaţa în pericol şi pacientul trebuie supus de urgenţă unei evaluări medicale. În această situaţie, trebuie luată în considerare necesitatea unei terapii mai agresive cu corticosteroizi, de exemplu o cură cu corticosteroizi pe cale orală sau tratament cu antibiotice în cazul prezenţei unei infecţii. Pacienţii trebuie sfătuiţi să aibă la dispoziţie în orice moment inhalatorul de salvare, fie Airbufo Forspiro (pentru pacienții care utilizează Airbufo Forspiro ca tratament de întreţinere şi de ameliorare a simptomelor), fie un bronhodilatator cu acţiune rapidă (pentru pacienţii care utilizează Airbufo Forspiro doar ca tratament de întreţinere). Pacienţilor trebuie să le fie reamintită recomandarea administrării zilnice a Airbufo Forspiro, conform prescripţiei, chiar şi în perioadele asimptomatice. Nu a fost studiat efectul utilizării profilactice a Airbufo Forspiro, de exemplu înainte de un efort fizic. Terapia de ameliorare cu Airbufo Forspiro trebuie iniţiată ca răspuns la simptomatologia astmului bronşic, dar nu în scopul utilizării profilactice, de exemplu înainte de un efort fizic. Pentru aceasta se recomandă utilizarea separată a unui bronhodilatator cu acţiune rapidă. Odată ce simptomele de astm bronşic sunt controlate, se poate lua în considerare reducerea treptată a dozei de Airbufo Forspiro. Este importantă evaluarea periodică a pacienţilor pe măsură ce se reduce doza. Trebuie utilizată cea mai mică doză eficace de Airbufo Forspiro (vezi pct. 4.2). Tratamentul cu Airbufo Forspiro nu trebuie iniţiat în timpul unei exacerbări sau în timpul agravării semnificative a simptomelor sau deteriorării acute a astmului bronşic. Evenimentele adverse grave legate de astmul bronşic şi exacerbările pot apare în timpul tratamentului cu Airbufo Forspiro. Pacienţii trebuie rugaţi să continue tratamentul, dar să solicite consult medical dacă simptomele de astm bronşic rămân necontrolate sau se agravează după iniţierea tratamentului cu Airbufo Forspiro. Nu sunt disponibile date provenite din studii clinice privind budesonidă/formoterol la pacienți cu BPOC cu o valoare a VEF1 > 50% din valoarea normală prezisă, înainte de utilizarea bronhodilatatorului și cu o valoare a VEF1 < 70% din valoarea normală prezisă, după utilizarea bronhodilatatorului (vezi pct. 5.1). Ca și în cazul altor terapii prin inhalare, este posibilă apariţia bronhospasmului paradoxal, cu intensificarea imediată a wheezing-ului şi scurtării respiraţiei, după administrarea dozei. Dacă pacientul prezintă bronhospasm paradoxal, administrarea Airbufo Forspiro trebuie întreruptă imediat, pacientul trebuie reevaluat şi, dacă este necesar, se instituie o terapie alternativă. Bronhospasmul paradoxal răspunde la bronhodilatatoare cu acţiune rapidă şi trebuie tratat imediat (vezi pct. 4.8). Pot apărea reacţii adverse sistemice la corticosteroizii inhalatori, în special la doze mari, prescrise pe perioade lungi de timp. Aceste reacţii adverse apar mai puţin decât în cazul corticosteroizilor administraţi pe cale orală. Reacţiile adverse sistemice posibile includ sindrom Cushing, caracteristice cushinoide, supresia glandei suprarenale, retard de creştere la copii şi adolescenţi, scăderea densităţii minerale osoase, cataractă şi glaucom şi, mai rar, un palier de efecte psihologice sau de comportament, inclusiv hiperactivitate psihomotorie, tulburări de somn, anxietate, depresie sau agresivitate (în special la copii şi adolescenţi) (vezi pct. 4.8). Posibilele efecte asupra densităţii minerale osoase trebuie luate în considerare, în special la pacienţii aflaţi în tratament de lungă durată cu doze mari care prezintă factori de risc coexistenţi pentru osteoporoză. Studiile pe termen lung cu budesonidă administrată pe cale inhalatorie la copii în doze medii zilnice de 400 micrograme (doza măsurată) sau la adulţi în doze zilnice de 800 micrograme 8 (doza măsurată) nu au demonstrat efecte semnificative asupra densităţii minerale osoase. Nu sunt disponibile informaţii cu privire la efectul unei combinaţii de doză fixă de budesonidă/formoterol în doze mari. Dacă există vreun motiv de a presupune că funcţia glandei suprarenală este afectată datorită unei terapii sistemice anterioare cu corticosteroizi, trecerea pacienţilor la terapia combinată cu doză fixă de Airbufo Forspiro trebuie făcută cu prudenţă. Beneficiile terapiei inhalatorii cu budesonidă se reflectă în mod normal în reducerea necesităţii corticosteroizilor orali, dar pacienţii care sunt transferaţi de la tratament cu corticosteroizi orali pot rămâne cu riscul afectării funcţiei glandei suprarenală pentru o perioadă considerabilă de timp. După întreruperea tratamentului cu corticosteriozi sistemici, recuperarea poate necesita o perioadă lungă de timp şi, de aceea, pacienţi corticodependenţi la care se înlocuieşte această terapie cu budesonidă administrată inhalator pot fi consideraţi pacienţi cu risc de afectare a funcţiei glandei suprarenală pentru o perioadă lungă de timp. În aceste circumstanţe, trebuie monitorizată regulat funcţia axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian. Tratamentul de lungă durată cu doze mari de corticosteroizi inhalatori, în special cu doze mai mari decât cele recomandate, poate duce, de asemenea, la o supresie a funcţiei glandei suprarenale semnificativă clinic. Prin urmare, o terapie aditională cu corticosteroizi sistemici trebuie luată în considerare în timpul perioadelor de stres, cum sunt infecţiile severe sau intervenţiile chirurgicale programate. Reducerea rapidă a dozei de corticosteroizi poate induce o criză suprarenală acută. Simptomele şi semnele care pot fi observate în criza suprarenală acută pot fi oarecum vagi, dar pot include anorexie, durere abdominală, scădere în greutate, oboseală, cefalee, greaţă, vărsături, scăderea nivelului de conştienţă, convulsii, hipotensiune arterială şi hipoglicemie. Nu se recomandă întreruperea bruscă a tratamentului cu corticosteroizi sistemici adiţionali sau budesonidă inhalatorie. În timpul trecerii de la terapia orală la Airbufo Forspiro, poate fi observată o scădere a acţiunii corticosteroizilor sistemici care poate duce la apariţia de simptome alergice sau artritice, cum sunt rinita, eczema şi durerea musculară şi articulară. În aceste cazuri trebuie iniţiat un tratament specific. În cazuri rare, la apariţia unor simptome, cum sunt oboseala, cefaleea, greaţa şi vărsăturile, se poate suspecta un efect insuficient al glucocorticosteroizilor sistemici. În aceste cazuri, este necesară uneori o creştere temporară a dozei de glucocorticosteroizi sistemici. Pentru a reduce la minimum riscul apariţiei unei infecţii candidozice orofaringiene (vezi pct. 4.8), pacientul trebuie instruit să îşi clătească gura cu apă după inhalarea dozei de întreţinere. Dacă apare candidoza orofaringiană, pacienţii trebuie să îşi clătească gura cu apă şi după inhalarea dozelor „la nevoie”. Trebuie evitat tratamentul concomitent cu itraconazol şi ritonavir sau alţi inhibitori puternici ai enzimei CYP3A4 (vezi pct. 4.5). Dacă acest lucru nu este posibil, intervalul de timp dintre administrările medicamentelor care interacţionează trebuie prelungit pe cât posibil. Terapia de întreţinere şi de ameliorare a simptomelor cu Airbufo Forspiro nu este recomandată la pacienţii care utilizează inhibitori puternici ai enzimei CYP3A4. Este de așteptat ca tratamentul concomitent cu inhibitori ai CYP3A, inclusiv cu medicamente care conțin cobicistat, să mărească riscul de reacții adverse sistemice. Administrarea concomitentă trebuie evitată, cu excepția cazurilor în care beneficiul obținut depășește riscul crescut de reacții adverse sistemice induse de corticosteroizi. Airbufo Forspiro trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu tireotoxicoză, feocromocitom, diabet zaharat, hipokaliemie netratată, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă, stenoză aortică subvalvulară idiopatică, hipertensiune arterială severă, anevrism sau alte afecţiuni cardiovasculare severe, cum sunt boala cardiacă ischemică, tahiaritmiile sau insuficienţa cardiacă severă. 9 Tratamentul pacienţilor cu interval QTc prelungit trebuie făcut cu precauţie. Formoterolul în sine poate induce prelungirea intervalului QTc. Necesitatea administrării, precum şi doza de corticosteroizi inhalatori trebuie reevaluate la pacienţii cu tuberculoză pulmonară activă sau latentă, precum şi la cei cu infecţii fungice sau virale ale căilor respiratorii. Hipokaliemia potenţial gravă poate să apară ca urmare a administrării de doze mari de agonişti β2- adrenergici. Tratamentul concomitent cu agonişti β2-adrenergici şi medicamente care pot induce hipokaliemie sau pot potenţa un efect hipokaliemiant, de exemplu derivaţi xantinici, steroizi şi diuretice, poate contribui la un posibil efect hipokaliemiant al agonistului β2-adrenergic. Sunt recomandate precauţii speciale în cazul astmului bronşic instabil, cu utilizarea în diverse grade a bronhodilatatoarelor de urgenţă, precum şi în cazul astmului bronşic sever acut, deoarece riscul asociat poate fi amplificat de către hipoxie şi alte condiţii în care probabilitatea dezvoltării reacţiilor adverse hipokaliemice este crescută. În aceste cazuri, se recomandă monitorizarea concentraţiilor plasmatice ale potasiului. Ca pentru toți agoniştii β2-adrenergici, trebuie luate în considerare determinări suplimentare ale glicemiei la pacienţii cu diabet zaharat. Tulburări de vedere Tulburările de vedere pot apărea în cazul utilizării sistemice și topice de corticosteroizi. Dacă pacientul se prezintă cu simptome cum sunt vedere încețoșată sau alte tulburări de vedere, trebuie luată în considerare trimiterea sa la un oftalmolog pentru evaluarea cauzelor posibile care pot include cataractă, glaucom sau boli rare, precum corioretinopatia centrală seroasă (CRSC), care au fost raportate după utilizarea sistemică și topică de corticosteroizi. Airbufo Forspiro conţine lactoză monohidrat (4,4 mg/inhalație). În mod normal această cantitate nu cauzează probleme la pacienții cu intoleranță la lactoză. Excipientul lactoză conţine cantităţi mici de proteine din lapte care pot cauza reacţii alergice. Copii şi adolescenţi Este recomandat ca înălţimea copiilor cărora li se administrează tratament de lungă durată cu corticosteroizi pe cale inhalatorie să fie monitorizată în mod regulat. În cazul întârzierii creşterii, terapia trebuie reevaluată în scopul reducerii dozei de corticosteroid inhalator, la cea mai mică doză la care este menţinut controlul eficient al astmului bronşic, dacă este posibil. Beneficiile terapiei cu corticosteroizi, precum şi riscurile posibile ale întârzierii creşterii trebuie evaluate atent. În plus, trebuie luată în considerare şi recomandarea unui consult efectuat de un pediatru specializat în boli respiratorii. Datele limitate din studii realizate pe termen lung sugerează faptul că majoritatea copiilor şi adolescenţilor trataţi cu budesonidă pe cale inhalatorie vor atinge în cele din urmă înălţimea corespunzătoare vârstei adulte. Cu toate acestea, a fost observată o reducere iniţială de mică amploare, dar tranzitorie, a creşterii (de aproximativ 1 cm). Acest fenomen apare în mod obişnuit în decursul primului an de tratament. Pneumonia la pacienții cu BPOC S-a observat o creștere a incidenței pneumoniei, inclusiv a pneumoniei care necesită spitalizare, la pacienții cu BPOC care urmează tratament cu corticosteroizi administrați prin inhalare. Există unele dovezi de creștere a riscului de pneumonie odată cu creșterea dozei de steroizi, dar această ipoteză nu a fost demonstrată în mod clar în studiile efectuate. Nu există dovezi clinice concludente de diferențe intra-categorie în ceea ce privește anvergura riscului de pneumonie în rândul produselor administrate prin inhalare care conțin corticosteroizi. 10 Medicii trebuie să își păstreze vigilența pentru depistarea posibilei apariții a pneumoniei la pacienții cu BPOC, deoarece caracteristicile clinice ale acestor infecții și simptomele de exacerbare a BPOC se suprapun. Factorii de risc pentru pneumonie la pacienții cu BPOC includ fumatul în prezent, vârsta înaintată, indice de masă corporală (IMC) scăzut și BPOC severă. 4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Interacţiuni farmacocinetice Inhibitorii puternici ai enzimei CYP3A4 (de exemplu, ketoconazol, itraconazol, voriconazol, posaconazol, claritromicină, telitromicină, nefazodon, cobicistat şi inhibitori ai proteazei HIV) pot creşte semnificativ concentraţia plasmatică a budesonidei, iar utilizarea concomitentă trebuie evitată. Dacă acest lucru nu este posibil, intervalul de timp dintre administrarea inhibitorului şi budesonidei trebuie să fie cât mai mare posibil (vezi pct. 4.4). Terapia de întreţinere şi de ameliorare a simptomelor cu Airbufo Forspiro nu este recomandată la pacienţii care folosesc inhibitori puternici ai enzimei CYP3A4. Ketoconazolul, un inhibitor CYP3A4 puternic, administrat o dată pe zi în doză de 200 mg a crescut concentraţiile plasmatice ale budesonidei administrată oral concomitent (în doză unică de 3 mg) în medie de aproximativ şase ori. Când ketocozanol s-a administrat la 12 ore după administrarea budesonidei, concentraţia a crescut în medie doar de trei ori, demonstrând că îndepărtarea timpilor de administrare poate reduce creşterea concentraţiilor plasmatice. Datele limitate despre această interacţiune pentru doze mari de budesonidă administrată inhalator arată că o creştere importantă a concentraţiilor plasmatice (în medie, de patru ori) poate apărea dacă itraconazol 200 mg, administrat o dată pe zi este administrat concomitent cu budesonidă inhalatorie (în doză unică de 1000 micrograme). Interacţiuni farmacodinamice Blocantele β-adrenergice pot reduce sau inhiba efectul formoterolului. Ca urmare, tratamentul cu o combinaţie cu Airbufo Forspiro nu trebuie administrat în asociere cu blocantele beta-adrenergice (inclusiv cele din picăturile oftalmice), cu excepţia cazurilor riguros motivate. Tratamentul concomitent cu chinidină, disopiramidă, procainamidă, fenotiazine, antihistaminice (terfenadină) şi antidepresive triciclice poate duce la prelungirea intervalului QTc şi la creşterea riscului de apariţie a aritmiilor ventriculare. În plus, L-Dopa, L-tiroxina, oxitocina şi alcoolul etilic pot afecta tolerabilitatea cardiacă faţă de β2- simpatomimetice. Tratamentul concomitent cu inhibitori ai monoaminooxidazei, inclusiv cu medicamente cu proprietăţi similare, cum sunt furazolidona şi procarbazina, poate precipita reacţiile hipertensive. Există un risc crescut de apariţie a aritmiilor la pacienţii aflaţi concomitent sub anestezie cu hidrocarburi halogenate. Utilizarea concomitentă a altor medicamente β-adrenergice sau anticolinergice poate avea un efect bronhodilatator aditiv. Hipokaliemia poate creşte predispoziţia la aritmii la pacienţii trataţi cu glicozide digitalice. Hipokaliemia poate rezulta din tratamentul cu agonisti β2-adrenergici și poate fi potențată prin tratamentul concomitent cu derivaţi xantinici, corticosteroizi şi diuretice (vezi pct. 4.4) Nu au fost observate interacţiuni ale budesonidei şi formoterolului cu alte medicamente utilizate în tratamentul astmului. Copii şi adolescenţi 11 Au fost efectuate studii privind interacţiunile numai la adulţi. 4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Sarcina Nu sunt disponibile date clinice privind expunerea în timpul sarcinii la administrarea tratamentului cu budesonidă / formoterol sau la terapia concomitentă cu formoterol şi budesonidă. Datele dintr-un studiu de dezvoltare embrio-fetală la şoarece nu au arătat niciun efect suplimentar al utilizării combinaţiei. Nu există date adecvate privind utilizarea formoterolului la femeile gravide. În studii privind efectele asupra funcţiei de reproducere la animale, formoterolul a provocat reacţii adverse, la valori foarte mari ale expunerii sistemice (vezi pct. 5.3). Date cu privire la aproximativ 2000 de sarcini expuse nu au indicat niciun risc teratogen crescut asociat utilizării budesonidei pe cale inhalatorie. În studiile la animale, glucocorticosteroizii s-au dovedit a induce malformaţii congenitale (vezi pct. 5.3). Acest fapt nu pare a avea relevanţă în cazul dozelor recomandate la om. De asemenea, studiile la animale au identificat o implicare a excesului prenatal de glucocorticoizi în creşterea riscurilor de întârziere a creşterii intrauterine, de boli cardiovasculare la vârsta adultă şi de modificări permanente ale densităţii receptorilor pentru glucocorticoizi, ale turnover-ului neurotransmiţătorilor şi ale comportamentului, la expuneri inferioare intervalului de doze teratogene. În timpul sarcinii, Airbufo Forspiro trebuie utilizat numai în cazul în care beneficiile terapeutice depăşesc riscurile potenţiale fetale. Trebuie utilizată doza minimă eficace de budesonidă necesară menţinerii unui control adecvat al astmului bronşic. Alăptarea Budesonida este excretată în laptele uman. Cu toate acestea, la doze terapeutice, nu se anticipează niciun efect asupra copiilor alăptaţi la sân. Nu se ştie dacă formoterolul trece în laptele matern la om. La şobolan, au fost detectate cantităţi mici de formoterol în laptele matern. Administrarea de Airbufo Forspiro femeilor care alăptează trebuie luată în considerare numai dacă beneficiul potenţial matern este mai mare decât oricare dintre riscurile posibile pentru sugar. Fertilitatea Nu sunt disponibile date privind efectul potențial al budesonidei asupra fertilității. Studiile privind toxicitatea asupra funcției de reproducere, efectuate cu formoterol la animale, au indicat o oarecare diminuare a fertilității la masculii de șobolan, la o valoare crescută a expunerii sistemice (vezi pct. 5.3). 4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje Airbufo Forspiro nu are influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. 4.8 Reacţii adverse Rezumatul profilului de siguranţă Deoarece Airbufo Forspiro conţine atât budesonidă, cât şi formoterol, poate să apară acelaşi tip de reacţii adverse ca şi cel raportat în cazul acestor medicamente administrate în monoterapie. Nu a fost observată o incidenţă crescută a reacţiilor adverse consecutiv administrării concomitente a celor doi compuşi. Cele mai frecvente reacţii adverse sunt reprezentate de efectele secundare farmacologice previzibile ale terapiei β2-agoniste, cum sunt tremorul şi palpitaţiile. Acestea tind să fie uşoare şi dispar în mod obişnuit în decurs de câteva zile de tratament. 12 Reacţiile adverse, care au fost asociate cu budesonida sau formoterolul, sunt prezentate mai jos, clasificate pe aparate, sisteme şi organe şi în funcţie de frecvenţă. Frecvenţele sunt definite astfel: foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100, < 1/10), mai puţin frecvente (≥ 1/1000, < 1/100), rare (≥ 1/10000, < 1/1000), foarte rare (< 1/10000) şi cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). Frecvențele au fost stabilite pe baza datelor din studii clinice. Incidenţa în loturile placebo nu a fost luată în considerare. Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe Frecvenţa Reacţia adversă Infecţii şi infestări Frecvente Infecţii candidozice orofaringiene, pneumonie (la pacienții cu BPOC) Tulburări ale sistemului imunitar Rare Reacţii de hipersensibilitate imediată şi întârziată, de exemplu exantem, urticarie, prurit, dermatită, angioedem şi reacţie anafilactică Tulburări endocrine Foarte rare Sindromul Cushing, supresie a glandelor suprarenale, întârziere a creşterii, scădere a densităţii minerale osoase Tulburări metabolice şi de nutriţie Rare Hipokaliemie Foarte rare Hiperglicemie Tulburări psihice Mai puţin frecvente Agresivitate, hiperactivitate psihomotorie, anxietate, tulburări de somn Foarte rare Depresie, modificări de comportament (în special la copii) Tulburări ale sistemului nervos Frecvente Cefalee, tremor Mai puţin frecvente Ameţeli Foarte rare Tulburări ale gustului Tulburări oculare Mai puțin frecvente Vedere încețoșată (vezi, de asemenea, pct. 4.4) Foarte rare Cataractă şi glaucom Tulburări cardiace Frecvente Palpitaţii Mai puţin frecvente Tahicardie Rare Aritmii cardiace, de exemplu fibrilaţie atrială, tahicardie supraventriculară, extrasistole Foarte rare Angină pectorală, prelungirea intervalului QTc Tulburări vasculare Foarte rare Variaţii ale tensiunii arteriale Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale Frecvente Iritaţie uşoară la nivelul faringelui, tuse, răguşeală Rare Bronhospasm Tulburări gastro-intestinale Mai puţin frecvente Greaţă Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Mai puţin frecvente Echimoze Tulburări musculoscheletice şi ale ţesutului conjunctiv Mai puţin frecvente Crampe musculare Infecţiile candidozice orofaringiene sunt datorate depunerii substanţei active la acest nivel. Sfătuirea pacientului să-şi clătească gura cu apă după fiecare doză va minimiza riscul. Infecţiile candidozice orofaringiene răspund, de obicei, la tratamentul topic antifungic fără a necesita întreruperea corticosteroidului administrat pe cale inhalatorie. Dacă apare candidoza orofaringiană, pacienţii trebuie 13 să îşi clătească gura cu apă şi după inhalarea dozelor „la nevoie”. Similar celorlalte terapii administrate inhalator, poate apărea, în cazuri foarte rare, care afectează mai puţin de 1 din 10000 pacienţi bronhospasmul paradoxal, cu intensificarea imediată a wheezing-ului şi scurtării respiraţiei după administrarea dozei. Bronhospasmul paradoxal răspunde la bronhodilatatoare cu acţiune rapidă administrate inhalator şi trebuie tratat imediat. Administrarea Airbufo Forspiro trebuie întreruptă imediat, tratamentul trebuie reevaluat şi, dacă este necesar, se instituie o terapie alternativă (vezi pct. 4.4). Reacţiile adverse sistemice ale corticosteroizilor administraţi pe cale inhalatorie pot apărea, în special, la doze mari prescrise pe perioade lungi de timp. Probabilitatea apariţiei acestor reacţii este mult mai mică în cazul terapiei inhalatorii decât în cazul corticosteroizilor administraţi oral. Posibilele reacţii sistemice includ sindromul Cushing, caracteristici cushingoide, supresia suprarenală, întârzierea creşterii la copii şi adolescenţi, scăderea densităţii minerale osoase, cataracta şi glaucomul. Mai pot apărea sensibilitatea crescută la infecţii şi afectarea capacităţii de adaptare la stres. Aceste reacţii sunt probabil dependente de doză, timpul de expunere, expunerea concomitentă sau anterioară la corticosteroizi şi sensibilitatea individuală. Tratamentul cu β2-agonişti poate avea ca rezultat creşterea valorilor plasmatice ale insulinei, acizilor graşi liberi, glicerolului şi corpilor cetonici. Copii şi adolescenţi Este recomandat ca înălţimea copiilor cărora li se administrează tratament de lungă durată cu corticosteroizi pe cale inhalatorie să fie monitorizată în mod regulat (vezi pct 4.4). Raportarea reacţiilor adverse suspectate Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro. 4.9 Supradozaj Supradozajul formoterolului conduce foarte probabil la dezvoltarea unor reacţii adverse tipice agoniştilor β2-adrenergici: tremor, cefalee, palpitaţii. Simptomele raportate în cazuri izolate sunt tahicardia, hiperglicemia, hipokaliemia, prelungirea intervalului QTc, aritmia, greaţa şi vărsăturile. Poate fi indicat tratament simptomatic şi de susţinere a funcţiilor vitale. Doza de 90 micrograme administrată în decurs de trei ore pacienţilor cu obstrucţie bronşică acută nu a ridicat probleme legate de siguranţa terapeutică. Supradozajul acut al budesonidei, chiar şi în doze excesive, nu pare a reprezenta o problemă clinică. În cazul utilizării cronice în doze excesive, pot să apară reacţii adverse sistemice ale glucocorticosteroizilor, cum sunt hipercorticismul şi supresia glandelor suprarenale. Dacă terapia cu Airbufo Forspiro trebuie întreruptă din cauza supradozajului formoterolului, trebuie luată în considerare asigurarea unei terapii adecvate cu corticosteroizi pe cale inhalatorie. 5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE 5.1 Proprietăţi farmacodinamice Grupa farmacoterapeutică: adrenergice şi alte medicamente pentru tratamentul bolilor respiratorii obstructive, codul ATC: R03AK07 Mecanism de acţiune şi efecte farmacodinamice 14 Acest medicament conţine formoterol şi budesonidă, componente cu mecanisme diferite de acţiune şi care prezintă efecte aditive în ceea ce priveşte reducerea exacerbărilor astmatice. Proprietăţile specifice ale budesonidei şi formoterolului permit ca această asociere să fie utilizată şi ca tratament de întreţinere şi ca tratament de ameliorare a simptomatologiei în astmul bronşic. Budesonidă Budesonida este un glucocorticosteroid care administrată pe cale inhalatorie are o acţiune antiinflamatorie la nivelul căilor respiratorii dependentă de doză, având drept rezultat reducerea simptomatologiei şi exacerbărilor astmatice. Budesonida administrată pe cale inhalatorie provoacă mai puţine reacţii adverse severe decât corticosteroizii administraţi pe cale sistemică. Mecanismul exact răspunzător pentru acest efect antiinflamator al glucocorticosteroizilor nu este cunoscut. Formoterol Formoterolul este un agonist β2-adrenergic selectiv care administrat pe cale inhalatorie determină relaxarea rapidă şi de lungă durată a musculaturii netede bronşice la pacienţii cu obstrucţie reversibilă a căilor respiratorii. Efectul bronhodilatator dependent de doză, se dezvoltă rapid, la aproximativ 1- 3 minute de la inhalare. Durata efectului este de cel puţin 12 ore după administrarea unei singure doze. Eficacitate şi siguranţă clinică Astm bronşic Terapia de întreţinere cu budesonidă/formoterol pentru astm bronşic În studiile clinice la adulţi, asocierea formoterolului cu budesonida a ameliorat simptomele astmatice şi funcţia pulmonară şi a redus exacerbările. În două studii realizate pe o perioadă de 12 săptămâni fiecare, efectul budesonidă/formoterol asupra funcţiei pulmonare a fost egal cu cel al asocierii libere de budesonidă şi formoterol şi l-a depăşit pe cel al budesonidei administrată în monoterapie. În toate braţele de tratament s-a utilizat un agonist β2- adrenergic cu durată scurtă de acţiune, la nevoie. Nu a fost observat niciun semn de reducere în timp a efectului antiastmatic. În două studii clinice la copii cu durata de 12 săptămâni, 265 de copii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 11 ani au primit tratament de întreţinere cu budesonidă/formoterol (2 inhalaţii de 80 micrograme/4,5 micrograme/inhalaţie, de două ori pe zi) şi un agonist β2-adrenergic cu durată scurtă de acţiune, la nevoie. În ambele studii, funcţia pulmonară s-a îmbunătăţit şi tratamentul a fost bine tolerat în comparaţie cu doza corespunzătoare de budesonidă, administrată în monoterapie. Terapia de întreţinere şi de ameliorare a simptomelor astmului bronşic cu budesonidă/formoterol Un total de 12076 de pacienţii astmatici au fost incluşi în 5 studii de tip dublu-orb privind eficacitatea şi siguranţa (4447 au fost randomizaţi pentru terapia de întreţinere şi de urgenţă cu budesonidă/formoterol) pe o perioadă de 6 sau 12 luni. O condiţie de bază era ca pacienţii să fie simptomatici în ciuda administrării glucocorticosteroizilor inhalatori. Terapia de întreţinere şi de ameliorare a simptomelor cu budesonidă/formoterol a determinat reduceri ale exacerbărilor astmatice severe, semnificative statistic şi importante din punct de vedere clinic, în toate cele 5 studii. Aceasta a inclus o comparaţie între administrarea budesonidă/formoterol ca terapie de întreţinere în doze mari asociat cu terbutalină ca medicaţie de urgenţă (studiul 735) şi administrarea budesonidă/formoterol tot ca terapie de întreţinere în doze mari, asociat, fie cu formoterol, fie cu terbutalină, ca medicaţie de urgenţă (studiul 734) (vezi tabelul de mai jos). În studiul 735, funcţia pulmonară, controlul simptomelor şi utilizarea medicaţiei de urgenţă au fost similare la toate grupele terapeutice. În Studiul 734, simptomele şi utilizarea medicaţiei de urgenţă au fost reduse şi funcţia pulmonară s-a îmbunătăţit, comparativ cu ambele tratamente. În cele 5 studii combinate, pacienţii trataţi cu budesonidă/formoterol ca terapie de întreţinere şi de ameliorare, nu au utilizat inhalaţii de 15 urgenţă, în medie, în 57% din durata tratamentului. Nu s-a observat dezvoltarea unei toleranţe la medicament în timp. Rezumatul exacerbărilor astmatice severe în studiile clinice Studiul Nr. Durata Grupe de tratament N Exacerbări severea Evenim ente Evenimente /pacient-an Studiul 735 6 luni Budesonidă/Fumarat de formoterol dihidrat 160/4,5 µg de două ori pe zi + la nevoie 1103 125 0,23b Budesonidă/Fumarat de formoterol dihidrat 320/9 µg de două ori pe zi + terbutalină 0,4 mg la nevoie 1099 173 0,32 Salmeterol/fluticazon 2 x 25/125 µg de două ori pe zi + terbutalină 0,4 mg la nevoie 1119 208 0,38 Studiul 734 12 luni Budesonidă/Fumarat de formoterol dihidrat 160/4,5 µg de două ori pe zi + la nevoie 1107 194 0,19b Budesonidă/Fumarat de formoterol dihidrat 160/4,5 µg de două ori pe zi + formoterol 4,5 µg la nevoie 1137 296 0,29 Budesonidă/Fumarat de formoterol dihidrat 160/4,5 µg de două ori pe zi + terbutalină 0,4 mg la nevoie 1138 377 0,37 a Spitalizare/tratament la camera de gardă sau tratament cu corticosteroizi administraţi oral b Scăderea ratei exacerbărilor este semnificativă statistic (valoare P <0,01) pentru ambele comparaţii. Eficacitatea și siguranța comparabilă la adolescenți și adulți au fost demonstrate în 6 studii dublu-orb, cuprinzând cele 5 studii menționate mai sus și un studiu suplimentar care utilizează o doză mai mare de întreținere de 160 / 4,5 micrograme, două inhalări de două ori pe zi. Aceste evaluări s-au bazat pe un număr total de 14385 pacienți cu astm bronșic, dintre care 1847 au fost adolescenți. Numărul pacienților adolescenți care au luat mai mult de 8 inhalări în cel puțin o zi ca parte a terapiei de întreținere și de ameliorare a budesonidului/formoterolului a fost limitat și o astfel de utilizare a fost redusă. În alte 2 studii în care pacienţii necesitau intervenţie medicală datorită simptomelor astmatice acute, budesonida/formoterolul a eliminat bronhoconstricţia rapid şi eficace, similar cu salbutamolul şi formoterolul. Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) În două studii realizate pe o perioadă de 12 luni fiecare, a fost evaluat efectul budesonidă/formoterol asupra funcţiei pulmonare şi asupra ratei exacerbărilor (definită ca numărul de cure de corticosteroizi orali şi/sau cure de antibiotice şi/sau spitalizări) la pacienţii cu BPOC severă. Valoarea mediană a VEF1 înainte de utilizarea bronhodilatatorului, în momentul includerii în studii a fost < 50% din valoarea normală prezisă. Valoarea mediană a VEF1 după utilizarea bronhodilatatorului, în momentul includerii în studii a fost 42% din valoarea normală prezisă. Numărul mediu de exacerbări pe an (conform definiţiei de mai sus) s-a redus semnificativ prin utilizarea budesonidă/formoterol comparativ cu formoterol în monoterapie sau cu placebo (rata medie 1,4 comparativ cu 1,8-1,9 în grupul tratat cu placebo/formoterol). Numărul mediu de zile de tratament oral de corticosteroizi/pacient pe parcursul celor 12 luni a fost puţin mai mic în cazul grupului tratat cu budesonidă/formoterol (7-8 zile/pacient/an, în comparaţie cu 11-12 şi 9-12 zile în cazul grupurilor tratate cu placebo, respectiv formoterol). Din punct de vedere al modificării parametrilor funcţiei pulmonare, cum este VEF1, budesonida/formoterolul nu s-a dovedit superior monoterapiei cu formoterol. 16 5.2 Proprietăţi farmacocinetice Absorbţie Combinaţia cu doză fixă budesonidă/formoterol şi componentele separate corespunzătoare s-au demonstrat a fi bioechivalente în ceea ce priveşte expunerea sistemică la budesonidă, respectiv formoterol. În pofida acestui fapt, a fost observată o creştere mică a supresiei corticosuprarenaliene după administrarea combinaţiei cu doză fixă, în comparaţie cu componentele neasociate. Diferenţa nu este considerată a avea vreun impact asupra siguranţei terapeutice. Nu au existat dovezi ale unor interacţiuni farmacocinetice între budesonidă şi formoterol. Parametrii farmacocinetici ai substanţelor respective au fost comparabili în urma administrării budesonidei şi formoterolului ca medicamente neasociate sau sub forma combinaţiei cu doză fixă. Pentru budesonidă, ASC (aria de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp) a avut valori uşor mai mari, viteza absorbţiei a fost mai rapidă, iar concentraţia plasmatică maximă mai mare în cazul administrării asocierii fixe. Pentru formoterol, concentraţia plasmatică maximă a fost similară celei din cauza administrării asocierii fixe. Budesonida administrată pe cale inhalatorie este absorbită rapid şi concentraţia plasmatică maximă este atinsă în decurs de 30 minute de la inhalare. În studii, depunerile pulmonare medii ale budesonidei după inhalare prin inhalator au variat între 32% şi 44% din doza eliberată. Biodisponibilitatea sistemică reprezintă aproximativ 49% din doza eliberată. La copiii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 16 ani, depunerea pulmonară este cuprinsă în acelaşi interval ca la adulţi, la aceleaşi doze. Concentraţiile plasmatice nu au fost determinate. Formoterolul inhalat este absorbit rapid şi concentraţia plasmatică maximă este atinsă în decurs de 10 minute de la inhalare. În studii, depunerea pulmonară medie a formoterolului după inhalarea prin inhalator a variat între 28% şi 49% din doza eliberată. Biodisponibilitatea sistemică reprezintă aproximativ 61% din doza eliberată. Distribuţie și metabolizare Legarea de proteinele plasmatice se face în proporţie de aproximativ 50% pentru formoterol şi 90% pentru budesonidă. Volumul de distribuţie este de aproximativ 4 l/kg în cazul formoterolului şi 3 l/kg în cazul budesonidei. Formoterolul este inactivat prin intermediul unor reacţii de conjugare (are loc formarea metaboliţilor activi O-demetilaţi şi deformilaţi, însă aceştia sunt observaţi în principal sub forma conjugaţilor inactivi). Budesonida suferă un amplu proces (în proporţie de aproximativ 90%) de metabolizare în cursul primului pasaj hepatic în metaboliţi cu activitate glucocorticoidă mică. Activitatea glucocorticoidă a metaboliţilor principali, 6-beta-hidroxi-budesonida şi 16-alfa-hidroxiprednisolonul, reprezintă mai puţin de 1% din cea a budesonidei. Nu există dovezi ale unor interacţiuni metabolice sau ale unor reacţii de deplasare de pe proteinele plasmatice între formoterol şi budesonidă. Eliminare Cea mai mare parte din doza de formoterol este transformată prin metabolizare hepatică, apoi este eliminată pe cale renală. După inhalare, 8-13% din doza eliberată de formoterol este excretată prin urină sub formă nemetabolizată. Formoterolul prezintă un clearance sistemic mare (aproximativ 1,4 l/min) şi timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este în medie de 17 ore. Budesonida este eliminată prin metabolizare, catalizată în principal de către enzima CYP3A4. Metaboliţii budesonidei sunt eliminaţi prin urină ca atare sau sub formă conjugată. În urină au fost detectate cantităţi neglijabile de budesonidă nemodificată. Budesonida prezintă o valoare mare a clearance-ului sistemic (aproximativ 1,2 l/minut) şi timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare după administrare intravenoasă este în medie de 4 ore. Farmacocinetica budesonidei sau a formoterolului la pacienţii cu insuficienţă renală este necunoscută. Expunerea la budesonidă şi formoterol poate fi crescută la pacienţii cuafecţiuni hepatice. Liniaritate/Non-liniaritate Expunerea sistemică la budesonidă și formoterol este corelată în mod liniar cu doza administrată. 17 5.3 Date preclinice de siguranţă Toxicitatea observată în cadrul studiilor la animale cu budesonidă şi formoterol, administrate separat sau în combinaţie, a constat în efecte asociate acţiunii farmacologice exagerate. În studiile privind efectele asupra funcţiei de reproducere la animale, corticosteroizii, cum este budesonida, au dovedit că induc malformaţii congenitale (palatoschizis, malformaţii scheletice). Cu toate acestea, aceste rezultate din studii experimentale la animale nu par a avea relevanţă la om în cazul administrării în dozele recomandate. Studiile privind efectele formoterolului asupra funcţiei de reproducere la animale au evidenţiat o fertilitate redusă într-un oarecare grad a şobolanilor masculi în cazul expunerii sistemice mari, pierderi ale produsului de implantare, precum şi o rată redusă a supravieţuirii precoce postnatale şi scăderea greutăţii la naştere, în cazul unor expuneri considerabil mai mari decât cele realizate în practica clinică. Cu toate acestea, aceste rezultate experimentale la animale nu par a avea relevanţă la om. 6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE 6.1 Lista excipienţilor Lactoză monohidrat (conţine proteine din lapte). 6.2 Incompatibilităţi Nu este cazul. 6.3 Perioada de valabilitate 2 ani. 6.4 Precauţii speciale pentru păstrare Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare. 6.5 Natura şi conţinutul ambalajului Inhalator din plastic de culare roșie/albă ce conține un blister din OPA-Al-PVC/Al cu 60 de doze cu pulbere de inhalat, unidoză. Mărimi de ambalaj: cutii cu 1, 2, 3, 4 sau 6 dispozitive de inhalare, fiecare cu 60 doze. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate. 6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale. 7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ S.C. Sandoz S.R.L. Str. Livezeni nr.7A, 540472 Târgu Mureş România 18 8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ 10917/2018/01-05 9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI Data primei autorizări: August 2018 10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI August 2018


Livrarea AIRBUFO FORSPIRO 160mcg/4.5mcg produs de Sandoz se face de obicei in 24-48 ore de la data comenzii la magazinul online de produse naturiste efarma.ro
Livrarea produselor naturiste se face prin Curier Rapid sau Posta.
Transportul produselor naturiste comandate in magazinul online de suplimente si produse naturiste efarma.ro este gratuit daca comanda depaseste 299 lei.

NOTA: Fotografia produsului AIRBUFO FORSPIRO 160mcg/4.5mcg produs de Sandoz are caracter informativ si poate contine accesorii ce nu sunt incluse in pachetul standard al produsului sau pot exista diferente intre aceasta si produsului AIRBUFO FORSPIRO 160mcg/4.5mcg.

Sunt 0 review-uri scrise

Adauga comentariu

Momentan nu exista niciun review la acest produs !

Te-ar mai putea interesa si ...

Din aceeasi categorie

Becotide inhaler Becotide inhaler

10,81 lei

Becloforte inhaler Becloforte inhaler

18,05 lei